Poze romaniaanime de la 657 la 696

mizil este situat în estul prahova, pe artera care leagă moldova de capitala la dealurilor cu

Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, pe artera principală care leagă Moldova de capitala țării, la îngemănarea dealurilor cu câmpia Bărăganului și în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor. Se învecinează la est, cu județul Buzău, la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distanță este între Mizil și municipiul Buzău. Mizil este singura localitate urbană situată pe paralela 45N. Orașul se întinde pe o zona de câmpie, la o altitudine care variază între 110 m și 130 m. Mizil se învecinează cu următoarele localități, toate rurale: Nord: comuna Gura-Vadului, județul Prahova, la o distanță de 6 km Sud: comuna Baba-Ana, județul Prahova, la o distanță de 3 km Est: comuna Săhăteni, județul Buzău, la o distanță de 12 km Vest: comuna Fântânele, județul Prahova, la o distanță de 12 km Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul este DN1B (Drumul European E577) Ploiești-Buzău. Orașul Mizil este conectat și pe cale ferată, fiind situat pe ruta CFR: Ploiești-Buzău cu cale ferată magistrală electrificată dublă. Localizarea orașului prezintă mai multe avantaje, precum conexiunea între cele două reședințe de județ Ploiești și Buzău și situarea pe axa care leagă Moldova de capitala țării, București. De asemenea, Mizilul este situat în apropierea vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor. Mizil - purtând numele de oraș de 178 de ani, cu o istorie de mică urbe pitorească și plină de viață de peste 4 secole, așezat favorabil la granița dintre 2 județe și 2 regiuni, legat de nume prin amplasarea la Paralela 45 latitudine nordică, cu o istorie și identitate aparte, are șansa de a deveni un model de mică comunitate urbană care să confere condiții de viață și dezvoltare decente celor care caută altceva decât tumultul marilor centre urbane sau îndeletnicirile tipice mediului rural. Etimologie Denumirea localității provine de la vechiul substantiv turcesc menzil, sau serviciu de poștă, olac. Cu vremea numele olăcăriei a suferit sincopa consoanei mediane „n” și transformarea vocalei „e” în „i”, iar după un timp denumirea s-a extins la întreaga localitate, care până atunci se numea Eșteu, de la numele pârâului ce o traversează și care și el evoluase între timp în Iașteu și, în cele din urmă, în Iștău Istorie Prima mențiune documentară a localității pare a fi cea din catastifele Brașovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar în anul 1585 sub numele Eșteu. În 1591 a fost consemnat ca Iștău. Spre sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Iștăul ajunge în proprietatea domnului, care își construiește case domnești la via Corbeanca Dealul Dumbrăvii) și înființează un târg anual care va deveni vestit, ca și cel al Drăgaicei, pe care de fapt îl va continua. In secolul al XVIII-lea a început sa funcționeze aici o stație a postei de cai ( "menizil" ), de la care provine numele actual al localității. La 1790, mica așezare rurală își avea biserica ei, ca toate așezările statornice. Cam în aceeași vreme, pe drumul poștei de cai, care lega Buzăul de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al localității Iștău, în schimbul denumirii locului ce le prilejuise o activitate rodnică. Și astfel apare denumirea Menzil, din care a derivat actualul Mizil. În anul 1830 a fost declarat oraș. Epoca de apogeu a Mizilului a fost secolul XIX - când așezarea a cunoscut o mare dezvoltare comparativ cu Urlații - târgul cel mai apropiat și cu mai toate orașele din aceasta zonă a Țării Românești.In plus începând cu anul 1847 începe construirea drumului de la Ploiești, pe sub deal, până la Buzău. Populație Evoluția populației la recensăminte: La recensământul din 2002, populația orașului Mizil era de 15.760 locuitori. Din totalul populației: 87,43% sunt români (13.780), 12,37% țigani (1.951) 0,20% de alte etnii. Din punct de vedere religios, la recensământul din 2002: 97,08% din locuitori s-au declarat ortodocși (sau 15.301 persoane), 2,10% penticostali (332 persoane) sub 0,82% de alte religii. In anul 2007 orașul Mizil are o populație de 16.376 de locuitori, cu o proporție de 48% bărbați și 52% femei. Densitatea populației este de 845 de locuitori pe km pătrat. Acest indicator poate fi considerat peste media orașelor de mărimi similare. Populația orașului Mizil înregistrează în perioada 1992 - 2007 o scădere accentuată datorată mai multor factori printre care diminuarea sporului natural, migrația populației, situația economică. Evoluția populației orașului Mizil cunoaște în aceeași perioadă o scădere sub media județului Prahova (de -6,5% ). Astfel, populația localității a scăzut cu aproximativ 1178 de persoane față de efectivul înregistrat la Recensământul din 1992. Economie La Mizil funcționează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. Orașul este și un centru viticol și de vinificație. In prezent în Mizil predomină comerțul, industria de construcții și industria prelucrătoare. După masivele restructurări economice ale anilor '90, după depășirea etapei de zonă defavorizată, astăzi în Mizil - oraș al Uniunii Europene - situația economică și socială păstrează din problemele ultimului deceniu dar demonstrează și semne clare de redresare și creștere. Perspectivele unor noi investiții în domeniul industrial, al eco-industriei, al turismului sunt promițătoare. Prin poziționarea sa extrem de avantajoasă orașul poate dezvolta un turism de tranzit. De altfel, în vecinătatea orașului Mizil se află o zonă considerată rezervație hidrologica cu izvoare minerale - Băile Boboci - unde potențialul turistic și balnear poate fi valorificat. De asemenea, turismul poate fi dezvoltat într-o zonă în care pânza freatică se află extrem de aproape de sol și decopertarea ei poate conduce la amenajarea unui lac de agrement. Administrație Suprafața totală a zonei administrative a orașului este de 1931 ha, din care 432 ha intravilan, 1499 ha extravilan. Orașul are în componență și cartierul Fefelei, astăzi contopită cu “urbea” și fiind cunoscută drept cartier. Orașe înfrățite Iargara, raionul Leova, Republica Moldova Lingewaard, Olanda Cultura Școala, în Mizil, a fost construită în 1857, de către boierul Ion Crăciunescu, dar carte a început să se învețe de prin 1838. În urma stăruințelor lui Leonida Condescu, prin 1902, lua ființă în Mizil și o Școală elementară de meserii, iar mai târziu și un liceu. Nr grădinițe: 5 Nr scoli: 3 Nr licee: 2 Nr universități: 0 Monumente Cel mai vechi monument al Mizilului pare să fie biserica “Sf. Treime” din Fefelei, ctitorită de polcovnicul Nicolae Stâmboleanu pe la sfârșitul sec XVIII-lea, începutul celui de al XIX-lea. Urmează două troițe (se pare din 1816), având ca simboluri: una, un semn heraldic și un cerc cu frunze și o inscripție în relief cu litere chirilice și constituind o borna de hotar, alta, tot un semn heraldic și un vultur cu crucea în cioc și cu ciocul întors spre dreapta, dar cu aceeași inscripție și semnificație și o Cruce a răboajelor. O altă Cruce din calcar spongios se află în Str. Vlad Țepeș, pe malul pârâului Budureasca, înregistrată sub nr. 362 - monumente istorice în “Lista…” din 1956. Ea datează din 1822 și este frumos împodobită cu o floare în relief, cu două ramuri ce învăluie un vultur cu crucea în cioc, iar o alta, înregistrată și ea sub nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscripția deteriorata de vremuri. Biserica “Sf. Ioan”, din centrul orașului, a fost ctitorită, prin 1857, pe cheltuiala marelui agă Ion Cantacuzino și cu ajutorul locuitorilor. Este o biserică cu plan în formă de cruce, care combina stilul bizantin cu cel gotic, la care adaugă unele componente renascentiste. Pictura originală s-a pierdut, biserica fiind repictată în 1916. Iconostasul sculptat în lemn de tei în stil popular a fost poleit cu foiță de aur tot la acea dată și constituie o mărturie vie a dibăciei meșterilor noștri populari. In patrimoniul acestui lăcaș se păstrează, printre altele, o Monedă (0,026) din aur, din sec. al XI-lea, provenind din monetăria bizantină, inventariată sub nr. 1. Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, din piața orașului, a fost înălțată prin 1865 de Iordache Ruset, prin obolul locuitorilor. În patrimoniul său se păstrează o Cruce de mână din lemn și argint filigranat, cu 24 de pietre roșii, iar lemnul este sculptat. Datează de la sfârșitul sec. al XIX-lea și autorul pare a fi un anonim de școala rusă. Nu este inventariată. Monumentul Eroilor este realizat de sculptorul Ioan Iordănescu, în 1921 și dedicat ostașilor Reg. 72 Infanterie din Mizil, căzuți în campania din 1916-1917. Pe un soclu masiv (1,80 m.) un grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie în costum popular personificând Patria, cu mana dreapta ridicata în semn de salut, iar în cealaltă ținând stindardul, iar în fata ei șezând, un ostaș și o femeie cu o carte deschisă pe genunchi întruchipând Istoria. Pe una dintre laturi o placă de bronz înfățișează una din scenele de luptă la care au contribuit cei 1180 ofițeri și ostași căzuți la datorie și înscriși pe plăcile de pe monument la fațadă, o inscripție: Eroilor din Regimentul 72 Infanterie. Onoare vouă! Patria vă este recunoscătoare. Sport In 1964 la Mizil activa echipa de fotbal Rapid Mizil la nivelul diviziei C . La sfârșitul anilor 80 și începutul anilor 90 echipa de fotbal Steaua Mizil ocupa locuri fruntașe în divizia B. După câțiva ani de divizie județeană în 2006 s-a reușit desființarea echipei și odată cu ea a murit ultima ramură sportivă din Mizil. Personalități George Ranetti (1875 - 1928), poet și publicist Octav Mayer (1895 - 1966), matematician, membru titular al Academiei Române. Cătălin Avramescu (n. 1967), filosof și publicist. Note ^ a b „Rezultatele alegerilor locale din 2008”. Biroul Electoral Central. Accesat la 19 iunie 2008. ^ a b „Rezultatele recensământului din 2002 pentru Mizil, Prahova”. ^ Structura etno-demografică a României ^ Sc Mfa Sa - Mizil